Collateral Beauty

Cred că mulți dintre noi atunci când aleg să se uite la un film întai aruncă un ochi asupra trailerului și apoi decid dacă merită sau nu să meargă la cinematograf să îl vadă sau  online. Poate nu în toate cazurile ne uităm la trailer, dar cine nu a fost măcar odata impresionat de un trailer?

Eu am fost impresionată de multe ori și de multe ori m-am înșelat în privința filmului. Dar de această dată am spus că e imposibil, cu așa actori și mai ales, cu actori preferați pe care îi stiu, pe care i-am văzut de atatea ori jucând atât de bine, am spus trebuie să văd filmul acesta cât mai repede la cinematrograf !

Am o plăcere să merg la cinematograf sa văd filme, parcă e altceva, parcă îți dă alt sentiment și parcă acțiunea filmului te acaparează mult mai profund.

Așa că, hotărâtă am mers la  Collateral Beauty, fericită să văd un film cu Will Smith în rolul principal, având-o si pe Keira Knightley ca actriță am fost sigură de faptul că o sa fie un film absolut superb.

În schimb… pot spune că trailerul e superb, ideea și ea superbă, finalul de asemenea foarte interesant și neașteptat, dar doar atât.

Nu pot sa spun că acțiunea în sine m-a surprins sau m-a încântat sau m-a făcut să simt totul pe pielea mea. Nu.

Actiunea a derulat puțin cam monoton, povestea avea într-adevăr potențial, dar parcă îi lipsea ceva ca să te introducă cu adevărat în ea.

Deși pot spune cu mâna pe inimă că Will Smith a jucat foarte bine. A jucat exemplar. Și totuși nu a fost de ajuns ca să ridice filmul la un nivel mai bun.

Povestea pe care filmul o prezintă debutează cu suferința lui Howard( Will Smith) care nu își poate reveni după moartea fiicei sale, chiar dacă au trecut trei ani de la moartea ei, el înca nu acceptă ideea că e moartă, iar refuzul său de a accepta realitatea are un efect asupra tuturor din jurul său : prieteni, colegi, angajați, soție și o intragă firmă pe punctul de a fi distrusă din cauza lipsei de interes a lui Howard. În plus, negarea realității are un efect nociv asupra lui, fiind într-un continuu stadiu de autodistrugere.

Ce s-a întamplat cu acceptarea celor trei entități, pe care nu demult, le consacra? Oare Moartea, Timpul și Dragostea nu mai înseamnă nimic pentru un om care crede că a pierdut totul? Nu si când cele trei entități au ceva de spus și făcut!

Nota filmului pe IMDb este de 6,6, iar durata acestuia este de 1h 37 minute.

În România filmul a apărut pe data de 6 ianuarie 2017.

Dacă sunteți totuși curioși să vedeți filmul, vă invit să o faceți și să îmi împărtășiți părerile voastre.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *